Teme: leucemia la copii, mediu, expunere, microbi, sistem imun, ipoteză, Greaves, 2018.

Anul acesta unul din subiectele medicale ajunse şi în presa de larg consum a fost cel legat de leucemia copilului ca boală de mediu, o boală prevenibilă, din această perspectivă. Ipoteza îi aparţine lui Mel Greaves, profesor de biologie celulară, care a cercetat de mai mult de patru decenii acest domeniu. Chiar în pornirea acestui articol am căutat cu cuvintele “leukemia children hypothesis” şi primul material sugerat de Google a fost un articol din British Journal of Haematology din 1982 (!), când un colectiv din Tel Aviv constata că leucemia la copii are rate extrem de diferite în funcţie de numeroşi parametri, inclusiv etnia dar mai ales factorii socio-economici(1). Chiar şi în 1982 existau referinţe din decadele anterioare cu privire la o distribuţie foarte interesantă a bolii, cu un maximum în ţările civilizate. Ce anume poate fi rău la ţările civilizate încât să crească prevalenţa unei anumite boli? În mod oarecum neaşteptat: igiena.

IPOTEZA GREAVES ŞI PREZENTAREA ÎN PRESA MARE

Ipoteza lui Greaves este următoarea: în geneza leucemiei acute limfoblastice (LAL), cea mai frecventă formă a leucemiei la copil, există 3 paşi: o mutaţie genetică intrauterină, apoi o expunere redusă a copilului la infecţii, ce duce la o subdezvoltare a sistemului imun, apoi, la copiii cu aceste două caracteristici, o infecţie induce un nou set de modificări genetice ce conduc la LAL. Simplificată în presa de larg consum, această ipoteză a apărut în felul următor: “leucemia copilului apare datorită igienei excesive”, cu menţiunea că expunerea redusă a copilului la microbi în primele luni de viaţă conduce la un sistem imun “subcalificat” care, confruntat cu o infecţie după vârsta de 1 an, răspunde “prost” infecţiei şi predispune şi la alte boli, precum leucemia. Ipoteza există de mult timp, de mai mult de 30 de ani, în anumite publicaţii poartă numele “ipoteza igienei” (mai pe lung: “ipoteza igienei excesive”). Nu e ceva nou faptul că a ţine un om într-un glob de sticlă aseptic nu ar fi nicidecum benefic, cât timp avem un sistem imunitar care se activează în contact cu mediul, cât timp coabităm cu numeroşi microbi în mediu, cât timp avem, noi înşine, numeroşi “colocatari”, microbiomul intestinal, care “mediază” mult din interacţiunea noastră cu mediul (inclusiv infecţiile şi nutriţia). Aşadar ipoteza Greaves leagă apariţia unui cancer de o interacţiune complexă între genetică, sistem imun, infecţiile din copilărie (din prima copilărie) şi mediul propriu-zis, cel cu, uneori, “prea multă curăţenie”, după cum titrează unele din publicaţiile care au preluat pe primele coloane ştirea.

Unul din articolele bune din presa mare este intitulat: “Dr Miriam Stoppard: is leukemia caused by keeping children too clean?”  (2) şi se referă la teoria unificatoare a lui Greaves şi formulează un mesaj simplu de luat acasă: “childhood leukemia could become a preventable disease with something as simple as letting children come into contact with a bit of household dirt”. Pagina oficială NHS (Marea Britanie) titrează: “Child leukaemia linked to reduced exposure to germs”. Mai mult, într-o manieră absolut obiectivă NHS citează şi autorul cercetării cu următoarea aserţiune: “nu sunt de învinovăţit părinţii, la bază este o mutaţie genetică de care nu e nimeni vinovat” şi încheie cu ceva ce chiar s-ar putea prefigura: “un vaccin care ar mima expunerea la infecţiile din mediu ar putea fi o soluţie de prevenţie”(3).

STUDIUL ŞI DETALIILE MEDICALE

Cercetarea propriu-zisă, citată ca “landmark study” în presa largă, în realitate un review, a apărut în Nature în mai 2018. Review-ul este intitulat: “A causal mechanism for childhood acute lymphoblastic leukaemia”. Greaves detaliază dovezile cu privire la cauzele multifactoriale ale leucemiei acute limfoblastice, detaliind cei doi paşi necesari apariţiei bolii. Primul este o modificare genetică in utero, o fuzionare de gene (hiperdiploidie) care generează o modificare genetică preleucemică. Ulterior, pasul al doilea, la un mic procent din cazuri, este reprezentat de modificări genetice secundare. Textual, mecanismul este următorul: “V(D)J recombination-activating protein (RAG) and activation-induced cytidine deaminase (AID)-driven copy number alterations in the case of ETS translocation variant 6 (ETV6)-runt-related transcription factor 1 (RUNX1) drives conversion to overt leukaemia”. Fenomenul genetic este legat în două feluri de expunerea la microbi. Expunerea timpurie are rol protectiv iar, în absenţa unei expuneri timpurii, infecţiile survenite mai târziu induc alte mutaţii genetice. In finalul abstractului Greaves formulează astfel: “childhood ALL can be viewed as a paradoxical consequence of pregress in modern societies, where behavioral changes have restrained early microbial exposure. This engenders an evolutionary mismatch between historical adaptations of the immune system and contemporary lifestyles. Childhood ALL may be a preventable cancer”.

BIBLIOGRAFIE

1. Bracha Ramot, Ian Magrath. HYPOTHESIS: THE ENVIRONMENT IS A MAJOR DETERMINANT OF THE IMMUNOLOGICAL SUB‐TYPE OF LYMPHOMA AND ACUTE LYMPHOBLASTIC LEUKAEMIA IN CHILDREN. British Journal of Haematology. 1982. 52. 183-189
2. Mirror.Co.Uk. Dr Miriam Stoppard: is leukemia caused by keeping children too clean?
3. NHS.UK. Child leukemia linked to reduced exposure to germs
4. Mel Greaves. A causal mechanism for childhood acute lymphoblastic leukaemia. Nature Reviews Cancer 18, 471-484 (2018)