Cel mai probabil în situaţia strictă a pancreasului artificial terminologia actuală constituie copacii de care nu se vedere pădurea…Dar avem deja pancreas artificial de ceva vreme, doar că nu se cheamă aşa şi poate că nu e 100% pancreas artificial…sau e artificial dar nu e autonom 100%. Tot necesită intervenţii umane.

Explic acum şi în trena recentului congres dedicat tehnologiilor în diabet la care am participat, congresul ATTD, ediţia 17, Florenţa, Italia. S-au prezentat şi la acest congress diferite date cu sistemele de pancreas artificial în diferite ţări şi în diferite context. Am şi urmărit prezentări ale unor studii realizate in Franţa şi în Marea Britanie, dar sunt numeroase alte ţări care acumulează date nu doar despre pancreasul artificial în diabetul tip 1 dar, incet-încet, el va intra şi pe teritoriul diabetului tip 2 şi mai ales în anumite contexte care reprezintă o extrem de complexă provocare: ingrijirea diabetului în context spitalicesc (cei ce lucrează în numeroase ramuri, incluzând chirurgia şi cardiologia ştiu cât de greu se echilibrează diabetul după un eveniment coronarian sau în timpul unui episod chirurgical, în special în cazul leziunilor grave de picior diabetic) sau pacienţii fragili care trebuie îngrijiţi la domiciliu.

• CE ESTE SAU CE TREBUIE SĂ FIE PANCREASUL ARTIFICIAL?

În mod ideal pancreasul artificial ar fi similar unui stimulator cardiac (pacemaker), dispozitivul care se instalează pentru tulburările de ritm cardiac şi care lucrează singur ceea ce are de lucrat (respectiv produce stimulare electrică a inimii în anumite condiţii). În cazul pancreasului artificial acţiunea principală ar fi aceea de a regla glicemia independent de raţiunea umană. Adică de a imita, dar cu tehnologie, ceea ce face o persoană cu diabet tip 1 în viaţa de zi cu zi. Mai exact: aduce corpului glucoză sub formă de alimente, conştientizează câtă insulină trebuie livrată corpului pentru a menţine glicemia în limitele dorite şi corelând cu valoarea glicemiei administrează o anumită doză de insulină în anumite contexte: la mese, ca corecţii. Raţionamentul uman e cel de dictează această acţiune. În timp au apărut două componente care uşurează în diferite feluri acest proces: unul e pompa de insulină simplă, cea căreia îi dictezi câtă insulină să dea şi o face dintr-un singur rezervor conectat cu corpul printr-un cateter (tub), altul e senzorul de glucoză, care măsoară singur, instalat fiind şi el pe corp, glicemia (de fapt un echivalent al glicemiei, glucoza interstiţială), dar o face din 5 în 5 minute (cu majoritatea dispozitivelor). Ce n-a existat din prima a fost discuţia între POMPĂ şi SENZOR, pompa doar a livrat insulină (mai flexibil decât o pot face injecţiile, în particular pentru insulina lentă) iar PACIENTUl a măsurat glicemia, cu glucometru sau cu senzor, şi a închis raţionamentul care face să dictezi pompei să dea acum 4 unităţi sau 8 unităţi sau cât consideră pacientul necesar într-un context dat.

PANCREASUL ARTIFICIAL derivat din aceste tehnologii de fapt e reprezentat de închiderea buclei de comunicare între pompă şi senzor, ceea ce dă şi numele lui actual: “CLOSED LOOP SYSTEM”. Mai precis: pompa nu mai lucrează doar la comandă umană ci obţine date şi de la senzorul de glucoză (CGM) şi acţionează singură. Aici, la funcţia AUTO a pompelor şi la comunicarea cu senzorul a devenit concretă ideea de “pancreas artificial” pentru că, altfel, nimic din pompa clasică şi din măsurarea glicemiilor într-un fel sau altul (metrometru, senzor) nu închidea printr-o aparatură raţionamentul, ci OMUL era obligatoriu necesar. Termenul românesc mai des folosit pentru sistemele “closed loop” (buclă închisă) este de “pompă augmentată cu senzor”.  

•  ESTE SAU NU SISTEMUL CLOSED-LOOP PANCREAS ARTIFICIAL?

Într-un fel da, într-un fel nu. E un pancreas “destul de artificial” dar care necesită în continuare omul pentru schimbarea cateterului, pentru umplerea rezervorului de insulină, pentru calibrarea senzorului. Aici e la “intr-un fel nu”, dar la “într-un fel da”, şi e acel fel important de care am pomenit, e pentru că dând totuşi un rezervor de insulină în pompă şi montând un senzor de glucoză care comunică cu pompa…o formă de inteligenţă artificială preia din raţionamentul omului şi dă corpului (chiar dacă din rezervorul extern) atâta insulin cât e necesară în respectivele minute. De exemplu poate opri pompa la hipoglicemie sau poate corecta singură la hiperglicemie, fără intervenţie umană.  E ceea ce, de fapt, face un pancreas normal. Producţia de insulină în pancreasul uman e una din cele mai dinamice producţii hormonale în corp. Ea e cea ce trebuie imitate de tehnologie.

• CARE AR FI, TOTUŞI, “ADEVĂRATUL” PANCREAS ARTIFICIAL?

În mod ideal ar fi o anume tehnologie care odată montată să nu mai implice omul…sau, să zicem, să-l implice cât mai puţin. Ar putea fi ceva implantabil – dar atunci cum îl aprovizionezi cu insulină? – sau, şi mai bine, ar putea fi efectiv un fel de pancreas robotizat format din celule beta, ca cele ale pancreasului sănătos, care cumva ar fi montat şi ar şi lucra. Pe acest teritoriu de fapt se încearcă de peste 20 de ani transplantul de celule beta pancreatice, implantul de celule stem şi eventual reprogramarea celulelor stem să facă insulină…Din păcate a fost mai rapid pancreasul artificial în versiunea simplă pompă + senzor în care cele două şi discută ele între ele.

• SISTEME ACTUALE

Sunt şi se dezvoltă în continuare sisteme de pompă cu senzor în buclă închisă, cele actuale care sunt aprobate sunt:

▪ MEDTRONIC 780G. Pompă Medtronic în buclă cu senzorul Guardian4;

▪ MEDTRONIC MINIMED 670G. Pompă Medtronic în buclă cu senzorul Guardian 4;

▪ TANDEM TSLIM CONTROL IQ. Pompă T:slim X2 în buclă cu senzorul Dexcom G6;

▪ CamAPS FX. Sistem AI ce integrează senzorii Dexcom G6 şi Freestyle Libre3 cu pompele mylife YpsoPump sau DANA Diabecare RS / DANA-I (camAPS e aplicaţia dezvoltată de Universitatea Cambridge);

▪ Abbott – Ypsomed – CamDiab. Sistemul AI CamDiab pompa  YpsoPump cu senzorul FreeStyle Libre 3.

Pentru cei interesaţi las în versiunea de Facebook în câte un comentariu câte un link către sistemele menţionate în articol, pentru versiunea de blog referinţele sunt în subsolul articolului.

Dr. A. Copcea
Centrul Medical Asteco, Cluj-Napoca
17 martie 2024

Referinţe:

1. MEDTRONIC 780G (limba română): https://www.medtronic-diabetes.com/ro-RO/insulin-pump-therapy/minimed-780g-system. Documentaţii pe larg în limba engleză: https://www.medtronicdiabetes.com/download-library/minimed-780g-system

2. TANDEM: https://www.tandemdiabetes.com/en-gb/home

3. CAMDIAB / CAMAPS: https://camdiab.com/