Adică eu. Mi s-a părut de la bun început o idee proastă, ea a fost adusă la rang de propunere de lege şi a fost respinsă. Trec peste partea cu partidele, aş fi avut aceeaşi părere indiferent de la ce partid pleca (fantezia) propunerea.
Mai exact, legea s-a dorit şi promovat pe ideea: “de acum orice emisiune legată de sănătate trebuie să aibă în platou un medic”. Asta ţintea la: “ce multe prostii se spun la televizor, trebuie un pic de ordine aici, aduceţi nişte doctori!” Ca-n avion: “e vreun doctor pe aici?”. Păi de când e meseria unui doctor să stea în platourile de televiziune? Şi, mai exact, cum îmbunătăţeşte asta educaţia populaţiei? Adică, hai, prin reducere la absurd, să presupunem că e o iniţiativă nobilă, unii parlamentari au vrut să facă un bine ţării, binele ăsta fiind nişte emisiuni mai de calitate la televizor (asta da preocupare înaltă). Iar calitatea şi acurateţea emisiunilor să fie garantată prin prezenţa doctorilor în emisiune. Dar cine şi cum a calculat că prezenţa doctorilor în emisiuni ar face vreun bine cuiva? Nu zic că nu face, ni se pare că ar face, dar, totuşi, ceva concret care să se bage acolo la “în baza a…” şi “având în vedere…”? Dar să nu mergem prea departe. Să revenim la simpla realitate că era o lege despre prezenţa doctorilor la televizor. Mai interesant e că au scris în word nişte paragrafe, au dat-o la aprobat stânga-dreapta, la comisii, ce mai au pe acolo, şi apoi au pus-o pe ordinea de zi şi apoi chestii din astea. Şi vot. Şi a picat la vot. Şi, pe lângă asta, or fi vorbit şi ei, iniţiatorii, în familie, când au venit de la serviciu: “ce faci Vasile? Cum a fost azi la Parlament?”. “Binişor. Lucrăm la o lege să nu mai fie emisiuni fără doctori la televizor”. “Aha! Bravo! Să treacă! Paragraf întins!”
Acum când scriu mă încearcă destul de mult regret că nu s-a aplicat, că nu vizualizez exact cum s-ar fi aplicat. În primul rând s-ar fi găsit la toate emisiunile doctori care n-au treabă şi au timp de stat la televizor? Sau trimiteau înregistrări ca la premiile MTV: “bună seara, îmi pare rău că în seara asta n-am putut ajunge, I would like to thank my manager, my record company, faceţi mişcare minimum 30 de minute pe zi”. Sau, dacă ar fi ajuns, cum decurgea? Venea doctorul la televizor şi producătorul îi cerea diploma şi făcea un scan? Aşa, în caz de control? Şi, chiar cu diplome bune (că nici diplomele nu mai sunt ce-au fost) cum, efectiv, să fi făcut producătorii? Uite, de exemplu, am fost cândva într-o emisiune în care o proprietară de restaurant japonez zicea că pot mânca şi gravidele peşte crud, nicio problemă. Şi eu eram în emisiune şi nu mi-au dat microfonul să zic ceva, că mai erau în platou un cântăreţ, nişte dansatoare, un bucătar, toţi erau mai simpatici ca mine. Sau la fiecare replică care bate înspre ceva cu sănătatea ar fi fost un paragraf de norme în care ar fi scris: “orice afirmaţie care bate înspre ceva cu sănătatea trebuie urmată de înmânarea microfonului către medicul din platou”. Aşa ceva? Sau poţi sta acolo, cu un halat, un stetoscop, pe un fotoliu şi gata?
Sau, hai, şi mai concret, tot în scenariul prin reducere la absurd în care s-ar fi aprobat legea (de fapt ce absurd, că vorbim de un proiect de lege, chiar dacă între timp s-a redus). Să zicem că e emisiunea “Chefi la cuţite”. Şi fac ei acolo platouri, mâncăruri, chestii. Şi la un moment dat zice Dumitrescu: “cartofii prăjiţi nu sunt sănătoşi”. Hopa. Deja e în incidenţa legii, e cu sănătatea. Sau zice Bontea: “conopida crudă nu e aşa sănătoasă”, sau zice Scărlătescu: “vita e bună la slăbit!”. Să presupunem. Păi ce face săracul producător prin noua lege dacă le-a scăpat chefilor ceva cu sănătatea? E obligat să întrerupă cuptorul şi să dea microfonul unui doctor nutriţionist? Şi respectivul să zică: “da, are dreptate Dumitrescu, cartofii prăjiţi nu sunt prea sănătoşi, vorbim aici în primul rând de acrilamidă, în raport cu care deja s-a emis avertizare EFSA”, că ştiţi că doctorii nu vorbesc foarte prietenos la televizor. Sau hai, cu conopida crudă: “conţine glucozinolaţi, consideraţi guşogeni, gătirea le scade interferenţa cu preluarea iodului în tiroidă”. Sau ceva legat de cum e cu vita şi cu slăbitul. Cum e dacă slăbeşti cu vită? E bine pentru că slăbeşti sau e rău pentru că e carne roşie? Vă daţi seama câtă ilegalitate se poate produce la o emisiune de gătit dacă nu e un medic nutriţionist pe acolo?…
Iar în final să urmărim această frumoasă emisiune. Poate se mai descreţesc iniţiatorii că le-a picat legea.