Răspunsul rapid este: da, dar încă nu suficient de fiabil. Nu există încă niciun dispozitiv aprobat. Iar răspunsul lung îl redactez sub forma acestui articol.
UN PIC DE ISTORIE…
Domeniul determinărilor non-invazive ale glicemiei (fără înţepături mai precis) e unul vechi, undeva prin anii 1975 deja începeau astfel de cercetări. S-au cercetat de-a lungul timpului diferite variante, inclusiv varianta de testare a respiraţiei, a lacrimilor, testarea cu ajutorul tatuajelor, tetarea cu lentilele de contact…Fiecare din ele a generat un anumit grad de speranţe, acelaşi lucru se întâmplă şi în ziua de azi cu ceasurile inteligente. Cum deja ceasurile sunt capabile de măsurători suficient de bune pentru mulţi parametri – de exemplu pentru frecvenţă cardiacă, ECG (Apple are deja primul dispozitiv aprobat de FDA), mişcare, somn, saturaţia oxigenului – e sau ar putea fi şi glicemia sau nu între aceşti parametri? Între timp, se ştie deja, senzorii de glicemie (monitorizarea glicemică continuă) au devenit o realitate, doar că ei nu sunt non-invazivi, ci doar “incomparabil mai puţin invazivi”, ca să zic aşa, comparativ cu măsurătorille clasice, din deget (un profil lung cu 8 glicemii pe zi înseamnă 8 înţepături, pe când un senzor de generaţie curentă se schimbă în general la 7-14 zile şi măsoară glicemia la fiecare 5 minute). Ca paranteză, şi tatuajele păreau promiţătoare dar n-au devenit o rutină – tatuajele pentru măsurătorile de glucoză erau făcute (în cercetări) cu o cerneală cu nanoparticule care detectau glucoza şi schimbările ei.
CARE AR FI TEHNICA DETERMINĂRII GLICEMIEI CU UN CEAS INTELIGENT?
Sunt două variante care sunt în cercetare pentru măsurarea glucozei şi care s-ar potrivi unui ceas. Una are la bază felul cum diferite unde optice sunt reflectate/absorbite, alta are la bază interacţiunea curentului electric cu pielea. Tehnicile bazate pe optică sunt şi ele două: spectroscopia (cu unde apropiate de cele infraroşii – mai precis NIRS, near-infrared spectroscopy) şi OCT, tomografia în coerenţă optică (tehnică deja obişnuită în oftalmologie). Spectroscopia analizează cum e asorbită unda de respectiva lungime, OCT analizează tipul de dispersare a luminii – iar ambele de fapt recurg la algoritmi pentru a “deduce” cum a influenţat glucoza din lichidele traversate de respectivele unde aceşti parametri. Un fel de ecografie care “traduce” în glucoză datele colectate. Cea de a doua tehnică e bioimpedanţa, şi ea e folosită curent pentru determinarea grăsimii (cântarele cu grăsime folosesc tehnica bioimpedanţei, am scris numeroase articole pe acest subiect – iar determinarea grăsimii e una fiabilă la aparatele bune) dar pentru determinarea glucozei e doar într-o etapă de pionierat.
CÂT DE FIABILE SUNT ACESTE TEHNICI?
Deocamdată: nu suficient de…
Ca prea puţin fizician sau tehnician pe un astfel de subiect, caut şi eu răspunsuri la alţii care cunosc mai bine şi am dat de astfel de răspunsuri în presa bună. Un interviu în “The Verge” îi aduce pe subiect pe doi cercetători de vârf în domeniu – David Klonoff şi John Mastrototaro – care zic, ambii, că izolarea semnalelor de la glucoză cu astfel de tehnici e una dificilă. Tehnicile optice au inconvenientul influenţei majore a hidratării şi temperaturii. De exemplu o creştere a temperaturii camerei ar putea fi interpretată (prost) drept o creştere a glicemiei. Astfel de inconveniente nu există în tipurile de măsurători clasice.
Apoi, următorul răspuns ar putea fi unul indirect…Apple a omologat FDA ceasul cu ECG. Asta înseamnă nişte filtre majore trecute cu bine. Iar ceasul care măsoară glicemia…încă nu e nicăieri în vreun stadiu avansat de aprobare. Poate nici măcar timpuriu.
…ŞI, DESIGUR, PĂREREA MEA…
Dacă aţi citit până aici, poate chiar sunteţi curioşi care e părerea mea. Ea e simplă: în prezent nu recomand utilizarea smartwatch-ului pentru determinări de glicemie. Am văzut că au apărut unele, nu sunt branduri mari, nu e Apple, nu e Samsung…Dar nu doar că nu sunt branduri care cu siguranţă n-ar ieşi cu produse uşor contestabile, dar mai degrabă invers…încă nu sunt date solide pentru.
Dar va veni şi epoca asta. Cât de uşor…e greu de estimat. Dacă luăm drept reper evoluţia senzorilor de glucoză deja obişnuiţi…poate nu de ordinul decadelor, ci, având în vedere că multe lucruri evoluează rapid, poate de ordinul anilor.
Dar, încă, nu suntem acolo.
Autor: Dr. A. Copcea
Publicat: 20 aprilie 2023
Aceste articole sunt semnalate şi pe pagina publică de Facebook “Doctor Adrian Copcea: medic primar Diabet, Nutriţie, Boli Metabolice”, pe care vă invit să o urmăriţi.