Înainte de un articol în care să prezint topul meu de 10 mituri în nutriţie – pentru România şi derivat din ce aud şi eu la cabinet şi în jur – am fost curios ce răspunde un robot, ChatGPT de la OpenAI, pe tema miturilor în nutriţie.

Articolul va avea şi componentă personală, voi comenta din perspectiva mea aceste răspunsuri. Din nou, găsesc excelent acest foarte informat partener de discuţii. Întrebarea mea a fost: „numeşte-mi 10 lucruri pe care lumea le crede adevărate despre nutriţie dar în realitate sunt false”.

Răspunsurile robotului au fost aşa (traduc / adaptez un pic).

10 MITURI ÎN NUTRIŢIE, ALESE DE ROBOTUL CHATGPT:

1. CARBOHIDRAŢII SUNT RĂI. Carbohidraţii sunt macronutrienţi importanţi care furnizează energie organismului. Cerealele integrale, fructele şi legumele sunt surse de carbohidraţi sănătoşi care trebuie incluse într-o dietă echilibrată.

2. PRODUSELE DEGRESATE SUNT ÎNTOTDEAUNA MAI SĂNĂTOASE. Multe produse degresate sunt cu mult zahăr, ceea ce contribui la creştere în greutate şi alte probleme de sănătate. Este important să citim etichetele şi ingredientele pentru a înţelege ce conţine alimentul consumat.

3. MÂNCATUL SEARA ÎNGRAŞĂ. Orarul de mese nu afectează creşterea sau scăderea în greutate. Totalul caloriilor aduse prin alimentaţie versus caloriile cheltuite determină modificările de greutate.

4. TOATE SUPLIMENTELE SUNT SIGURE ŞI EFICIENTE.  Suplimentele nu sunt reglementate de FDA (*nota mea: am discutat în engleză cu robotul, care e american) şi multe suplimente nu au beneficii dovedite. Unele pot fi chiar periculoase dacă sunt luate în exces sau dacă interacţionează cu alte medicamente. Este important să vă consultaţi cu medicul / dieteticianul înainte de a lua suplimente.

5. SUCURILE DIN FRUCTE SUNT O ALTERNATIVĂ MAI SĂNĂTOASĂ LA SUCURILE CU ZAHĂR. Deşi sucurile pot conţine vitamine şi minerale, şi ele sunt bogate în zahăr şi calorii. Sucurile din fructe consumate în exces pot contribui la creştere în greutate. Cel mai bine e să consumaţi fructele întregi, care conţin fibre benefice pentru controlul greutăţii.

6. DIETELE FĂRĂ GLUTEN SUNT MAI SĂNĂTOASE PENTRU TOATĂ LUMEA. Dieta fără gluten este necesară doar persoanelor cu boală celiacă (intoleranţă la gluten). Pentru cele mai multe persoane glutenul nu este periculos şi poate fi parte a unei diete sănătoase.

7. ALIMENTELE BIO (ORGANICE) SUNT ÎNTOTDEAUNA MAI NUTRITIVE. Alimentele organice sunt produse fără pesticide şi fertilizanţi, dar asta nu le face neapărat mai bogate nutritiv. Valoarea nutriţională depinde de aliment şi de felul cum este produs şi procesat.

8. CONSUMUL DE ALIMENTE BOGATE ÎN COLESTEROL CREŞTE COLESTEROLUL SANGUIN. Colesterolul din alimente are un impact mic asupra nivelului de colesterol. Ficatul este cel care produce cel mai mult colesterol în corp, iar producţia este influenţată de genetică şi de factori de stil de viaţă precum dieta, activitatea fizică şi fumatul.

9.  POŢI SĂ-ŢI DETOXIFICI CORPUL CU ANUMITE ALIMENTE SAU SUPLIMENTE. Corpul are sisteme naturale de detoxifiere precum ficatul, rinichii şi plămânii, care lucrează pentru a elimina toxine. Nu există dovezi că a consuma anumite alimente sau suplimente poate detoxifica corpul suplimentar faţă de funcţiile acestor organe.

10. CONSUMUL DE MESE MICI DE-A LUNGUL ZILEI CREŞTE METABOLISMUL. Consumul de mese mici şi frecvente poate ajuta anumiţi oameni să-şi regleze apetitul şi greutatea, dar nu creşte neapărat metabolismul. Metabolismul este influenţat de mulţi factori, inclusiv genetica, masa musculară şi diferite nivele hormonale.

…ŞI PARTEA DE OPINIE PERSONALĂ. OBSERVAŢIILE MELE LA RĂSPUNSURILE ROBOTULUI 1. Aşa e. S-a format o oarecare percepţie de „bau-bau” a carbohidraţilor ca fiind ceva rău, iar în realitate alimentele care îi furnizează sunt furnizori de energie prin glucoză, dar adesea şi furnizori de fibre, care se găsesc EXACT în alimentele cu carbohidraţi. GLUCOZA este produsul de bază pe care corpul îl ia din carbohidraţi şi e combustibilul principal al organismului. De fapt mitul „carbohidraţii sunt răi” are de-a face cu mecanisme ale obezităţii, care au un element central în hormonul INSULINĂ, care e principalul implicat în metabolismul glucozei. De aici încolo sunt foarte multe aspecte mai mult sau mai puţin corect prezentate în diferite medii: e drept că prea multă glucoză sau glucoza sub formă proastă (de exemplu sucuri cu zahăr, care au zero valoare nutritivă dincolo de glucoză) sunt periculoase, dar nici zero glucoză nu face parte din nicio dietă normală. De fapt şi ca prim suport al unui pacient critic în spital…perfuzia de bază destinată nutriţiei este exact perfuzia cu…glucoză. Nu poate fi rău exact carbodhidratul care se dă primul ca o formă (temporară şi minimalistă!) de nutriţie în cazuri grave. Complicatului subiect al glucozei, carbohidraţilor, insulinei şi diabetului îi sunt dedicate şi multe postări şi articole pe această pagină (o spun dacă aţi nimerit pur întâmplător).

2. Aici există o discuţie care trebuie purtată altfel şi chiar voi face şi această postare: ce motive aş putea avea să aleg un lapte de 1.5% în detrimentul unuia integral, de 3.5%? E mai grea discuţia decât pare, totuşi, simplificat, ea se reduce la: sunt grăsimile pe care le sacrificăm când alegem versiunea low-fat a unui aliment (să zicem laptele) unele esenţiale sau nu? Ne putem lipsi de ele?. Iar versiunea ştiinţifică corectă e că: da, ne putem lipsi de ele, în majoritate sunt grăsimi saturate. Pe altă dată acest subiect, ce aveam de adăugat la răspunsul robotului e că: da, dacă ne gândim în general la „produse degresate”, nu avem nicio garanţie că nu sunt alte ingrediente proaste, dar dacă am face o comparaţie 1:1, răspunsul ar trebui să fie altul. Poate îl întrebăm data viitoare 😊

3. Tocmai ce am scris astăzi dimineaţa despre postul intermitent şi am avut şi mai multe postări şi o să mai am pe subiectul orarului de mese. Concepţia mea (şi e liber să creadă fiecare altceva, doar să anunţ că această pagină nu e una de război 😊 ) e că datele ştiinţifice actuale arată exact ce zice şi robotul: sunt mituri cele mai multe idei legate de orar. Inclusiv ideea că micul dejun e obligatoriu (sic!), sau că mâncatul seara ingraşă.

4. Subiectul suplimentelor e atât de amplu încât dacă e să extragi idei scurte…e la obiect avertizarea legată de reglementare, e la obiect şi faptul că la foarte multe există „claims”, afirmări ale unor beneficii care nu sunt demonstrate. Desigur, nu TOATE suplimentele au astfel de caracteristici, spre exemplu polivitaminele care sunt OBLIGATORII după operaţiile de slăbit sunt tot suplimente. Cred că ele sunt un bun reper pentru a nu generaliza nici în bine nici în rău acest subiect.

5. Unul din subiectele mele preferate e cel al sucurilor de fructe. Aici m-aş „certa” cu robotul spunând şi că mai există varianta 3, cea în care un suc de fructe nu e consumat nici ca alternativă la cola sau ceva asemănător (şi da! caloriile sunt identice!) şi nici măcar la fructe. Eu personal consum sucuri de fructe 100% şi freshuri şi poate nu sunt o excepţie. De asemenea, conform cu foarte multe standarde de calitate, există grădiniţe pe întreaga planetă în care se servesc sucuri de portocale sau de mere copiilor desigur, în cadrul unei diete care cuprinde şi alte componente. Chiar şi la Nutriscore se poate duce o discuţie lungă privitoare la scorul C sau D al majorităţii sucurilor de fructe, chiar cele 100%. De asemenea aş adăuga că nu există niciun fel de dovezi de asociere a consumului de fructe 100% cu vreo consecinţă negativă asupra sănătăţii în viaţa reală, majoritatea sunt scenarii sau extrapolări. Voi reveni cu siguranţă la acest subiect preferat al meu.

6. Aici ar putea exista o discuţie colaterală privind „sensibilitatea subclinică la gluten”, o „semi-boală” care e în curs de evaluare / identificare. Glutenul ESTE un alergen alimentar, dar felul cum se poate extrapola această idee e mult mai complicat decât pare. Altfel, glutenul nu e un nutrient esenţial, deci poate lipsi fără nicio problemă, doar e greu de afirmat că toată lumea ar trebui să facă asta. Are dreptate robotul.

7. Aici discuţia, din nou, e cumva gândită de robot foarte „în ansamblu”, de exemplu că o slănină bio nu e neapărat sănătoasă doar pentru că e bio. Sau, ca să nu provoc sensibilităţi locale 😊, un zahăr bio nu e neapărat bun pentru că e bio. Dar dacă e de comparat versiunea bio cu versiunea convenţională, în mod clar sensul major cestei reglementări este o cantitate mai mică de pesticide (aici un pic robotul greşeşte, pesticidele nu sunt total absente în agricultura bio, ci sunt în nişte limite).

8. Mai ţineţi minte postarea mea cu cel ce a mâncat 30 de ouă pe zi timp de 30 de zile? Asta a constatat şi el: nu s-a întâmplat mare lucru cu colesterolul. E încă o enigmă pentru mine de ce se insistă, chiar şi în reglementările oficiale de nutriţie, pe ideea de a avea grijă la colesterolul din alimente (de exemplu gălbenuşul de ou are o cantitate foarte apropiată de porţia zilnică considerată sănătoasă) cât timp TOATE dovezile ştiinţifice arată o relaţie să nu zicem absentă, dar minusculă între colesterolul „de-a gata” din alimente şi cel din sângele nostru. Altceva din alimente influenţează mult colesterolul: grăsimile saturate. Nu colesterolul preformat.

9. Aici e un subiect mult mai lung, povesteam în una din postările mele de la începutul paginii de Facebook (Doctor Adrian Copcea) despre „endotoxemia metabolică”, în realitate a avea grijă ca alimentaţia să aibă, de exemplu, antioxidanţi (fructele şi legumele sunt cea mai bună sursă de antioxidanţi), e tot un demers de „detoxifiere”, doar că nu-i zicem aşa. Toxinele pe altă dată.

10. O altă discuţie destul de frecventă pe pagina mea, şi o voi relua şi în articolul în care voi alege eu „10 mituri de nutriţie în România”. Cu siguranţă 3 mese şi 2 gustări e un mit românesc, la fel ca „două ouă pe săptămână” (am avut postare separată cu cele 3 mese şi două gustări, iar legat de două ouă pe săptămână: să nu ţin mult suspans: nu e cazul. Doza de siguranţa pentru ouă e în medie de un ou pe zi, conform cu toate studiile mari, adică 7 pe săptămână.

Cam acestea ar fi cele 10 mituri alese de robot şi comentariile mele la fiecare din aceste mituri. Sper să rămână idei utile, chiar dacă nu toată lumea va fi de acord cu robotul sau cu concluziile mele. Dar, ca să trag, totuşi, o concluzie mare. Gândirea mea e extrem de apropiată de cea a robotului. Ceea ce găsesc foarte bine. Şi pentru mine, dar şi pentru robot😊