Sunt situaţii în care analizele nu sunt ceea ce par a fi. Acesta este subiectul acestei postări, care are în prim plan un caz major de interferenţă, cel al vitaminei B7 cu diferite analize de laborator, dar am mai adăugat două alte situaţii mai puţin cunoscute. Postarea nu se referă la felul în care în mod real diferite medicamente sau suplimente pot influenţa analize de laborator reale (de exemplu medicamente care cresc glicemia sau potasiul sau scad sodiul sau influenţează hormonii tiroidieni, coagularea etc. etc. ), deci influenţează procese biologice propriu-zise, ci doar analizele de laborator iar semnificaţia acestor analize poate fi înşelătoare.
1. BIOTINA (VITAMINA B7) ŞI ANALIZELE FALSE DE INIMĂ ŞI DE TIROIDĂ
Cazul major al unei interferenţe între suplimente şi rezultate de analize este cazul vitaminei B7. Acest caz face şi obiectul unei avertizări de la FDA (Food and Drug Administration, Agenţia Americană a Alimentului şi Medicamentului), în 2017 (1). FDA specifică faptul că la consumul obişnuit al acestei vitamine de grup B nu există probleme cu analizele de laborator, dar la consumul de suplimente care o conţin în doze foarte mari pot apărea valori eronate ale analizelor, în mod particular VALORI FALS SCĂZUTE ALE TROPONINEI. O valoare scăzută a troponinei are semnificaţia excluderii unui infarct miocardic, ceea ce înseamnă că o valoare FALS scăzută, deci nu una reală, ar putea rata diagnosticul de infarct, ceea ce, de fapt, a şi stat la baza avertismentului FDA. Practic “fals scăzut” înseamnă că boala este prezentă dar testul nu a reuşit să o diagnosticheze.
Denumiri ale vitaminei B7 în suplimente:
• Biotina
• Vitamina B7
• Coenzima R
• Vitamina H
Vitamine în care poate fi găsită biotina:
• Complexe de vitamine de grup B
• Polivitamine / multivitamine, inclusiv vitamine prenatale
• Suplimente pentru piele, păr şi unghii
Analize de laborator care pot avea rezultate false la doze foarte mari de biotină (2):
• Troponina (analiză de cardiologie pentru infarctul miocardic şi situaţii înrudite)
• TSH (analiză de tiroidă)
• CA125, CA15-3, CA19-9, ACE (markeri tumorali)
• Vitamina B12, folaţi (vitamine)
• PTH (parathomon)
• altele
! Atenţie. Această interferenţă cu diferite analize nu înseamnă că vitamina în sine e periculoasă. Doze mari din această vitamină se pot folosi chiar în diferite afecţiuni precum scleroza multiplă sau alte afecţiuni neurologie, alopecie (zone de cădere a părului) sau alte afecţiuni dermatologice, iar dozele terapeutice sunt de sute de ori mai mari decât dozele din alimente. Spre exemplu un dozaj obişnuit al biotinei ca supliment în boli este de 10.000 de micrograme/zi iar necesarul obişnuit este de 30 de micrograme.
Explicaţia interferenţei este utilizarea în aparatele de laborator a unor reactivi cu o substanţă numită streptavidină care interacţionează cu biotina. Multe laboratoare au schimbat acest tip de reactiv de la emiterea avertizării, mai ales pentru că există un consum foarte mare de suplimente, inclusiv conţinând biotină.
2. VITAMINA C, ASPIRINA ŞI SENZORII DE GLUCOZĂ
O altă interferenţă chimică există între diferite medicamente / suplimente şi citirile senzorilor de glucoză. Conform producătorului Abbott (senzorul Freestyle) utilizarea suplimentelor de vitamina C poate creşte valorile înregistrate de senzor (glicemiile par mai mari decât sunt în mod real) iar aspirina poate scădea valorile înregistrate (glicemiile par mai mici decât sunt în mod real) (2). Doza de vitamina C de la care pot apărea interferenţe este de 500 mg/zi.
3. FENOFIBRATUL ŞI CREŞTEREA CREATININEI: O ENIGMĂ DESCIFRATĂ
Acest caz este diferit de cele două anterioare prin faptul că analiza de sânge creatinină poate fi crescută real, şi nu fals, la tratamentul cu fenofibrat (Lipantil / Lipanthyl şi alte preparate), dar semnificaţia nu este aceea de insuficienţă renală. În mod normal creşterea creatininei semnifică insuficienţă renală, dar în cazul tratamentului cu fenofibrat ea poate apărea prin alte mecanisme decât insuficienţa renală (insuficient cunoscute). Acest fapt a fost demonstrat prin alte teste care evaluează funcţia renală (rata de filtrare glomerulară), diferite de creatinină. Dimpotrivă, s-au constatat efecte benefice ale fenofibratului în raport cu funcţia renală, contrar aparentei deteriorări, aşa cum ar fi părut din valorile crescute ale creatininei (3).
Referinţe în versiunea de blog. sub articol (în versiunea pusă pe blog) sau în comentariile de sub forma de postare de Facebook.
Dr. Adrian Copcea
Medic primar Diabet, Nutriţie, Boli Metabolice
Centrul Medical Asteco, Cluj-Napoca
(2) https://www.freestyle.abbott/us-en/safety-information.html
(3) https://www.medscape.com/viewarticle/815413
Dr. Adrian Copcea 