Regimul în diabetul zaharat tip 2 nu este un secret, poate, dimpotrivă, că sunt prea multe informaţii din care senzaţia mea majoră este că nu se reţin sau nu se subliniază suficient principiile de bază. Voi expune în continuare foarte la obiect în această postare care sunt principiile generale ale acestui regim şi care sunt sfaturile noastre generale.  

În primul rând orice regim, inclusiv acesta, trebuie să pornească de la întrebările: de ce trebuie regim ? la ce va folosi acest regim ?

DE CE AR TREBUI UN REGIM ?

Regimul alimentar în diabet este important din multe perspective, principala este că el va contribui, în timp, în mod direct la evoluţia bolii (poate contribui atât în bine, cât şi în rău). In general tratamentul diabetului are un scop major foarte precis : prevenirea complicaţiilor bolii – altfel nici nu am trata diabetul, în primul rând. Iar complicaţiile bolii sunt de două tipuri, ce s-ar putea simplifica din perspectiva regimului în acest fel : unele complicaţii pot fi influenţate mult de glicemii (în special afectarea ochilor şi rinichilor : retinopatia respectiv nefropatia), iar altele sunt influenţate mult de grăsimile din vasele de sânge – şi, indirect, de grăsimile alimentare  – acestea sunt complicaţiile aterosclerotice ale diabetului (cele ce, am explicat în altă parte, apar şi în afara diabetului dar diabetul tip 2 le creşte probabilitatea şi gravitatea) : infarctul miocardic şi alte forme de cardiopatie ischemică, arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare şi accidentul vascular cerebral ischemic. Deci, din această perspectivă, a prevenirii complicaţiilor, dieta de diabet va trebui să asigure glicemii bune şi protecţie asupra vaselor de sânge.

Un argument foarte important pentru „de ce” este un fapt care trebuie bine subliniat: dieta este principalul factor care influenţează greutatea iar greutatea este un factor major care influenţează evoluţia diabetului. Cele mai mari beneficii în diabetul tip 2 cu obezitate se obţin slăbind. Diabetul tip 2 apare, dealtfel, cel mai ades la persoane cu obezitate, cam 80% din persoanele cu diabet au grăsime în exces. Dieta „de obezitate”, „de slăbit” e un factor care ajută extrem de mult la o evoluţie bună a diabetului tip 2. Nu în ultimul rând, dieta este doar unul din elementele care aduc beneficii simţitoare in evoluţia diabetului, pe acelaşi plan sunt şi alte măsuri de optimizare a stilului de viaţă: activitatea fizică, o bună stare psihologică, somnul bun, renunţarea la fumat, autoîngrijirea.

LA CE VA FOLOSI DIETA?

Dieta bună va folosi, pe scurt, la reducerea riscului de complicaţii şi la asigurarea unui bun confort. O particularitate a dietei de diabet este că ea necesită, aproape mereu, corelarea cu tratamentele medicamentoase care acţionează, şi ele, pe mersul glicemiei. Dacă dieta nu se îmbină corect cu tratamentele medicamentoase, atunci pot apărea diferite incidente – principalele fiind hipoglicemiile (scăderi ale glicemiei la un nivel prea jos, sub 70 mg/dl) şi hiperglicemiile (creşteri prea mari ale glicemiei care nu sunt destul compensate de tratament).

PE SCURT CARE SUNT PRINCIPIILE DIETEI PENTRU DIABETUL TIP 2 ?

Pe scurt « dieta de diabet » se poate rezuma în următorul fel : ea trebuie să fie o versiune a alimentaţiei sănătoase ce trebuie să asigure o greutate bună, glicemii bune şi riscuri cardiovasculare minimizate. Da, la toate cele trei dieta este importantă.

1) Greutatea. Orice regim (sănătos !) care slăbeşte este bun în diabetul tip 2 atunci când e nevoie de slăbire. Dietele care slăbesc sunt cele hipocalorice, care forţează corpul să consume din rezervele propria de energie – în mod ideal din energia stocată în grăsime şi protejând masa musculară. Tipul ideal de dietă de slăbit in cazul diabetului nu este stabilit : poate fi cu mai multe sau mai puţine proteine, cu mai mulţi sau mai puţini carbohidraţi (glucide), poate fi cu mai multe sau mai puţine grăsimi – dar aici e de discutat prin prisma protecţiei inimii şi vaselor.

2) Glicemiile bune. La glicemii bune contribuie direct un consum limitat de carbohidraţi (sursele de glucoză) şi indirect consumul limitat al altor alimente care ar favoriza rezistenţa la insulină. Aici intră, din nou, în discuţie şi grăsimile, aşa cum vor intra şi la protecţia cardiovasculară.

3) Minimizarea riscului cardiovascular. Acest scop poate fi ajutat prin dietă, consumând diferiţi nutrienţi dovediţi utili sănătăţii inimii şi vaselor de sânge şi limitându-i pe cei nocivi. Grăsimile saturate (animale) şi cele industriale (trans) sunt cele la care se poate lucra cel mai uşor (limitându-le).

CE ALIMENTE SE POT UTILIZA PENTRU ACESTE SCOPURI?

1) Pentru slăbit principiul general este că orice dietă pentru slăbit, care este şi sănătoasă (!) este bună. În funcţie de preferinţe, posibilităţi, particularităţi biologice: o mulţime de diete de slăbit pot fi bune în diabetul tip 2. Limitarea anumitor alimente „dispensabile” poate fi un prim pas foarte bun: zahărul (şi familia lui) şi, prin extensie, sucurile şi dulciurile cu zahăr, dar şi patiseriile şi diferite ronţăieli (dulci sau sărate!) pot şi ar fi ideal să fie primele candidate la eliminare în acest scop. De asemenea, abordarea diferitelor obiceiuri de preparare în sensul utilizării unor ingrediente „mai uşoare” poate aduce beneficii majore: aici se pot limita, în mod conştient, uleiurile (în mod particular în cadrul alimentelor prăjite care încorporează mult ulei: cartofii prăjiţi, şniţelele şi alte preparate pané etc.) dar şi grăsimile de alte tipuri adăugate în mâncărurile gătite (rântaşurile, sosurile pe bază de smântână, frişca, untul etc.). Mai departe, odată „curăţată” dieta, devine o problemă de cantităţi, momente – iar de aici încolo trebuie discutat individual. La polul opus se află alimente care pot fi incluse cât mai mult pentru beneficiile în slăbit: de departe „vedeta” acestor grupe sunt legumele. Cât mai multe legume şi cât mai divers reprezintă, cu siguranţă, un „ingredient” foarte bun al oricărei intervenţii de slăbit. Nu în ultimul rând, proteinele (carnea, lactatele, ouăle) sunt componente foarte utile în slăbit prin efectele foarte bune pe saţietate. De asemenea, fibrele (care provin în majoritate exact din sursele de carbohidraţi!) e bine să fie prezente într-o bună cotă. Ele se pot lua din legume, fructe, cereale integrale, cartofi, leguminoase (mazărea, fasolea etc.) şi seminţe/nuci.   

2) Glicemiile bune se pot obţine, în primul rând, dând în mod controlat (adică nu prea mult) glucoză corpului cu diabet tip 2, pentru a nu-l provoca la o luptă la care nu e foarte bun 😊 Limitarea cantităţii totale de carbohidraţi (glucide) la un anumit gramaj este cea mai bună intervenţie dovedită ştiinţific. Pâinea, cerealele, cartofii, orezul, pastele făinoase, mămăliga, mazărea, fasolea şi alte leguminase şi fructele sunt, toate, surse de carbohidraţi. Limitând consumul lor la anumite gramaje – dar şi alegând sortimentele lor „mai bune” (de exemplu sortimentele integrale ale cerealelor în detrimentul sortimentelor rafinate) se obţin beneficii majore în evoluţia pe termen lung a diabetului. Unele persoane recurg chiar la intervenţii în care acestea se limitează sever. Sub supraveghere medicală e şi aceasta o posibilitate. Dar chiar menţinându-le la gramaje moderate se poate obţine mult pe linia glicemiilor. Proporţia lor se poate stabili individual: cât timp ansamblul lor este bun, iubitorii de fructe le pot consuma în cantităţi mai mari (dar reducând proporţional din alte surse) sau, invers, iubitorii altor categorii, de exemplu cartofii sau mazărea, pot reduce, în zilele cu consum mai mare din acestea consumul de fructe. La fel se poate gândi acest echilibru între toate sursele. În final pentru corp diferenţele nu sunt foarte mari cât timp ansamblul glucozei pe care o „recepţionează” corpul e în limitele bune. De aceea nici nu se recomandă utilizarea indicelui glicemic, a încărcăturii glicemice sau a altor parametri prea complicaţi: e suficient a avea grijă de aportul total, aceşti parametri subtili au o influenţă minoră în cele mai multe cazuri.

3) Protejarea inimii şi vaselor de sânge prin dietă are mai multe componente intermediare – intre ele prezenţa aterosclerozei şi nivelul grăsimilor circulante – în particular colesterolul rău (LDL-colesterol). Dietele care sunt asociate favorabil cu sănătatea inimii sunt cele cu multe fructe şi legume şi puţine grăsimi saturate (animale) sau trans (industriale – din diferite produse precum patiseriile, biscuiţii, napolitanele şi multe alte gustări care le pot conţine). Anumite „ingrediente” particulare sunt asociate cu diferite beneficii: grăsimile omega-3 (peştele) şi diferite grăsimi vegetale sănătoase, între care uleiul de masline extravirgin şi diferite nuci/seminţe. Un tipar ce grupează aceste principii este aşa numita „dietă mediteraneană”.

Un ingredient particular care necesită o discuţie separată este alcoolul, care poate avea efecte negative asupra diferitelor organe (ficatul, sistemul nervos) dar şi chiar asupra evoluţiei glicemiilor (alcoolul în sine poate favoriza sau agrava hipoglicemiile).

ÎN REZUMAT

Corelând toate principiile anterior enunţate, dieta de diabet trebuie să fie: cu calorii utile obţinerii sau menţinerii unei greutăţi bune şi cu alimente care în mod ideal sunt de evitat, de consumat mdoerat şi de încurajat în funcţie de efectul lor asupra glicemiilor şi asupra sănătăţii vaselor de sânge. O dietă cu puţine sau dacă se poate deloc dulciuri, sucuri cu zahăr şi „ronţăieli”, cu multe legume şi fructe, cu cantităţi controlate de cerealiere, cartofi, orez, mămăligă şi cu sortimente slabe de carne si lactate -şi nu foarte multe ouă dar nici fără!-, e o dietă potrivită în cele mai multe cazuri.

Am ales în acest articol în mod intenţionat să nu expun o dietă de-a gata sau verdicte sau liste, TOCMAI pentru a da răgazul cititorului de a înţelege logica acestei diete.