Articolul de azi e o sinteză pe temele: zgârie-nori, turnuri de televiziune, cronologia celor mai înalte clădiri din lume, topul actual pe plan mondial, european etc., cu unele detalii de tehnică şi istorie. Majoritatea surselor sunt larg accesibile, eventual originalitatea articolului ar fi faptul că e ilustrat cu desene proprii. O sursă specială este baza de date skyscrapercenter.com, care generează topuri pe numeroase criterii. Un articol de hobby pornit de la întrebări simple pe care mi le pun periodic: care o mai fi cea mai înaltă clădire din lume? Când urmează să se schimbe topul? Care a fost cel mai mult timp cea mai înaltă clădire din lume? Cât timp a fost catedrala din Strasbourg cea mai înaltă clădire din lume? Ce clădire a depăşit prima dată piramidele?…şi tot aşa. Articolul va reuni răspunsurile la întrebările mele, dacă unele întrebări se suprapun cu ale Dumneavoastră atunci sper ca răspunsurile să pice bine.

CELE MAI ÎNALTE CLĂDIRI ÎN LUME DE-A LUNGUL ISTORIEI

Marea Piramidă, 148.2 m, 2560 î.Hr. La 8 kilometri de Cairo sunt piramidele. Piramida mare de la Giza (Giseh), a lui Keops (Khufu), e cea mai înaltă, 148.2 m iniţial, 137.18 azi, celelalte două, ale lui Kefren şi Mikerinos având iniţial 145.5 respectiv 65.5m, azi cu 2-3 metri mai mici. Nu e aici locul pentru fascinantele poveşti, dar un lucru merită menţionat, referitor la proporţii. Perimetrul bazelor e 4 x 232.8 (atât fiind lungimea unei laturi), adica 931.2m, iar circumferinţa unui cerc care ar avea drept rază înălţimea piramidei e 2 x PI x 148.2, adică 2 x 3.1415 x 148.2, adică tot 931.2. Pare că egiptenii il ştiau pe PI. Piramida iniţial a fost albă, materialul principal de construcţie fiind calcarul, acoperit cu granit alb strălucitor şi argint. A fost cea mai înaltă clădire din lume timp de 3300 de ani. Între timp o altă clădire, ridicată în secolul 3 î.Hr., a devenit cea mai înaltă clădire locuită: farul din Alexandria, nu mai înalt decât Marea Piramidă dar apropiat.

Farul din Alexandria a fost ridicat în insula Pharos (de unde şi numele “far”), lângă înfloritorul oraş egiptean Alexandria, între 285 şi 279 î Hr, fiind una din cele 7 minuni ale lumii antice, alături de piramide, grădinile suspendate ale Semiramidei, templul Artemisei din Efes, statuia lui Zeus din Olimpia, mausoleul lui Halicarnas şi colosul din Rodos (dintre ele doar piramidele au rezistat). Farul din Alexandria avea o înălţime de 120-140 metri şi a rezistat aproape 1000 de ani, fiind consolidat la 800 de ani de la ridicare dar distrus apoi într-o primă etapă de arabi (în falsa ipoteză că ar fi găzduit comori) ulterior de cutremure. Funcţionalitatea de far era asigurată de un foc întreţinut de cei ce locuiau în clădire, iar lumina lui amplificată de oglinzi.

Prima clădire care a depăşit Marea Piramidă a fost catedrala din Lincoln, în 1311, 160 de metri înălţime. A urmat perioada catedralelor, a căror construcţie dura decenii, chiar secole. În 1549 o furtună a distrus turnul principal al catedralei, locul 1 fiind preluat de catedrala Sfânta Maria din Stralsund, Germania,142 m, la rândul său predând locul în urma unei furtuni ce a retezat turnul principal. Catedrala din Strasbourg (142 m) a fost cea mai înaltă clădire din lume timp de 227 de ani, între 1647 şi 1874. Au urmat: catedrala Sf. Nicolae din Hamburg (147m, 1874-1876), Rouen (151m, 1876-1880), Koln (157m, 1880-1890) şi Ulm (161.5m, 1890-1894), nu o catedrală propriu-zisă pentru că nu găzduia un episcop, ci doar un vicar, “minister”). Până la finalizarea Sagradei Familia, biserica din Ulm va rămâne cea mai înaltă biserică din lume. Şirul de catedrale va fi fost întrerupt de monumentul Washington (169m, 1888) şi Philadelphia City Hall (167m), cea mai înaltă clădire locuită din lume între 1894-1908. Sagrada Familia se estimează a fi finalizată în 2025, cu turnul principal atingând 170 de metri.

În desen primele 5 clădiri care au deţinut titlul de cea mai înaltă clădire din lume: Marea Piramidă, Farul din Alexandria (cea mai înaltă clădire în afara de piramide), catedrala din Lincoln, catedrala Sf. Maria din Stralsund, Catedrala din Strasbourg.

CELE MAI ÎNALTE CLĂDIRI ÎN SECOLUL XX ŞI ÎNCEPUTUL DE XXI

Philadelphia City Hall deschide şirul celor mai înalte clădiri din lume ale secolului 20, închizând “epoca catedralelor” şi deschizând epoca zgârie-norilor şi turnurilor în topuri. Turnul principal al primăriei Philadelphiei are în vârf statuia fondatorului, William Penn. Chiar în timpul construcţiei clădirea a fost depăşită în înălţime de monumentul Washington şi de Turnul Eiffel, rămânând să predea titlul de mai înaltă clădire către Singer building, in 1908..

Monumentul Washington e un obelisc ridicat în onoarea lui George Washington, deţinător şi în prezent al recordului de cea mai înaltă clădire construită predominant din piatră (169m, 1888).

Turnul Eiffel a fost ridicat intre 1887 şi 1889, destinat Târgului Internaţional din1889, inalt de 324m (turnul) / 300m (înălţimea arhitecturală, explic în paragraful următor). Arhitectul principal al turnului a fost Stephen Sauvestre iar construcţia a revenit companiei lui Gustave Eiffel. Recordul de cea mai înaltă construcţie din lume a fost deţinut timp de 41 de ani (1889-1930), până la ridicarea Chrysler Building. În prezent antenele depăşesc clădirea Chrysler. În Franţa turnul Eiffel e a doua structură de sine stătătoare ca înălţime, după viaductul Millau (343m pilonul cel mai înalt faţă de sol).

Câteva detalii tehnice privind clasificările turnurilor şi zgârie-norilor. Deja am ajuns la o diversificare a clasificărilor, după piramide şi catedrale. Am menţionat deja obeliscul Washington, turnul Eiffel, clădirea primăriei din Philadelphia şi viaductul Millau, fiecare deţinătoare de recorduri pe înălţime. Criteriile de clasificare pentru clădiri în prezent sunt reglementate de CTBUH, Council on Tall Buildings and Urban Habitat, organizaţie non-profit din Chicago recunoscută drept arbitrul “meciului” “world’s tallest building”. Termenul de “clădire”, “building” se referă la construcţii cu etaje care sunt în proporţie de cel puţin 50% ocupabile. Turnurile de televiziune nu îndeplinesc acest criteriu, în schimb sunt incluse în topuri (altele decât topul CTBUH, care este pentru clădiri) ale structurilor de sine stătătoare (acest criteriu exclude, spre exemplu, un releu care este fixat de pământ prin intermediul unor cabluri). La clădiri există o înălţime arhitecturală, de la nivelul celei mai joase intrări pietonale în aer liber la vârful construit, inclusiv turla (spire) dar nu şi antenele şi alte echipamente. Înălţimea până la vârf e cea care cuprinde antene, echipamente, stâlpi. Alt criteriu e înălţimea ultimului etaj ocupat. O clădire intră în lista “tallest buildings”, girată de CTBUH, doar dacă este finalizată, complet acoperită şi cel puţin parţial deschisă. Definiţia zgârie-norilor, de asemenea, este în dinamică. Prima clădire considerată zgârie-nor a fost Home Insurance Building din Chicago, 1885, avea 44 metri, şi îndeplinea criteriile iniţiale de definire: cel puţin 6-7 etaje, minimum 35 metri înălţime şi utilizarea pentru locuinţe şi birouri (ceea ce excludea turnurile cu ceas, turlele bisericilor etc.). O clădire înaltă e definită de CTBUH dacă, în principiu, are cel puţin 14 etaje sau 50 de metri, dar şi cu anumite criterii de proporţie şi context. În prezent o înălţime reper pentru zgârie nori este cea de 150 de metri, cei peste 300 de metri sunt consideraţi clădiri superînalte, iar cei peste 600 metri: megaînalte. Numărul clădirilor zgârie-norilor ce depăşesc 300 de metri în prezent (aproximativ cât turnul Eiffel) este de peste 130, topul 3 e (1) China (2) Emiratele Arabe Unite (3) Statele Unite, cu 68, 26 respectiv 21.

Având aceste definiţii şi repere şi revenind la secolul 20, Philadelphia City Hall (167m) deschidea lista, dominând topul din 1901 în 1908. Urmează Singer Building (186.6m, 1908-1909), Metropolitan Life Insurance Company Tower (Met Life Tower, 213.4m, 1909-1913). Woolworth Building (241 m, 1913-1930), 40 Wall Street (283m, nu mai mult de 2 luni, în 1930), Chrysler Building (318m, cu antena, 1930-1931), după care Empire State Building (443m vârful) urmează să domine topul timp de 39 de ani, din 1931 în 1970, când predă ştafeta către World Trade Center (turnul de nord: 526 m, 1971-1973). Toţi zgârie-norii de la Singer la World Trade Center au fost în Manhattan, Singer a fost demolată în 1968, Met Life, cea a cărui vârf imita campanila din Veneţia, e în picioare, la fel Woolworh, 40 Wall Street numită acum Trump Tower şi toate celelalte exceptând WTC, turnurile gemene, distruse în 11 septembrie 2001.

Empire State Building a deţinut titlul de cea mai înaltă clădire din lume timp de aproape 40 de ani (1931-1970), fiind denumită după porecla de “stat-imperiu” dată New-Yorkului. Un alt record a fost reprezentat de viteza şi tehnica impresionantă de construcţie, 20 de luni cu totul. Scheletul de oţel se ridica cu un etaj pe zi (din cele 102) iar pentru eficientizarea muncii, dincolo de tehnica arhitecturală şi transportul materialelor (inclusiv căi de cale ferată îngustă pe etaje, care livrau pe orizontală materiale), existau inclusiv cantine pentru muncitori la diferite etaje, în aer. În New York clădirea şi-a reluat locul 1 după atentatele teroriste din 2001, cedându-l în 2012 noului zgârie-nor One World Trade Center. Între timp Chicago, Kuala Lumpur, Taiwanul şi Dubaiul au deţinut titlul de cea mai înaltă clădire a lumii, prin Willis Tower (Sears Tower), turnurile Petronas, Taipei 101 şi Burj Khalifa. Vârfurile lor ating, în ordinea menţionării: 527m (Sears, cea mai înaltă clădire din lume între 1973 şi 1998), 451.9m (Petronas, 1998-2004) 509.2m (Taipei101, top 1 în lume între 2004-2010) şi 829.8m (Burj Khalifa, lider din 2010 până în prezent).

În desen un “timeline” cu clădirile aflate pe locul 1 în lume ca înălţime de la Philadelphia City Hall până la Burj Khalifa, cea mai înaltă clădire din lume la momentul articolului. Oordinea longevităţii titlului e: Empire State Building (40 ani), Woodworh Building (27 ani), Sears Tower (25 ani).

VIITORUL. ORAŞELE VERTICALE. MIREASA DIN IRAK

Americanul Adrian Smith este arhitectul zgârie-norului Burj Khalifa, actualul number one. El este şi arhitectul următorului număr 1: Jeddah Tower (sin. Kingdom Tower), care va fi prima clădire “kilometrică”. Kingdom Tower din Jeddah, Arabia Saudită, e în construcţie şi estimată a fi finalizată în 2021 (1000m înălţime la vârf). O clădire din Irak, actualmente în stadiu de proiect, “mireasa” din Basra (The Bride, cu două turnuri conectate) e programată pentru locul 1 în 2025, când Burj Khalifa va “cădea” pe locul 3. The Bride va avea înălţime până la vârf 1152m, înălţime arhitectonică 964m (comparativ: Burj Khalifa e neutilizabil de la 585, dar cu antene atinge 838). Da, Irakul va deţine zgârie-norul numărul unu al planetei, o construcţie care va avea şcoli, spitale şi cartiere, “neighborhood”.

Desen: top 3 previzionat pentru 2025: The Bride (Basra, Irak), Kingdom Tower (Jeddah, Arabia Saudită), Burj Khalifa (Dubai, Emiratele Arabe Unite). Spre comparatie, in dreapta, turnul Eiffel.

PREZENTUL. EXPLORÂND SKYSCRAPERCENTER.COM ŞI TOPURILE

Paragrafele ce urmează sunt topuri extrase prin explorarea bazei de date a CTBUH, skyscrapercenter.com. La obiect topurile arată după cum urmează.

TOP10 TURNURI ÎN 2019 PE PLANETĂ e următorul, cu excepţia numărului 8 toate sunt turnuri de radiocomunicaţii/observaţie: (1) Tokyo Sky Tree (634m), (2) Canton Tower, Guangzou (604m), (3)CN Tower, Toronto (553m), (4)Ostankino Tower, Moscova (540m), (5)Oriental Pearl Television Tower, Shanghai (468m), (6) Milad Telecomm Tower, Teheran (435m), (7) Menara Kuala Lumpur (420m), (8) turn industrial din Ekbastuz (420m), (9) Tianjin Radio&TV Tower (415m), (10) Central Radio&TV Tower, Beijing (411m). Turnul Televizunii din Berlin (368m) e pe locul 17, Stratosphere Tower din Las Vegas e e pe 20 (350m), Turnul Eiffel e pe 41 (300m).

Desen: top turnuri de televiziune, mondial.

TOP 10 ZGÂRIE-NORI PE PLANETĂ ÎN PREZENT, luând în calcul doar cei “completed” (am exclus cei definitivaţi, “topped out”, arhitectural şi structural, dar încă nepuşi în folosinţă): (1) Burj Khalifa, Dubai (828m), (2) Shanghai Tower (632m), (3) Makkah Royal Clock Tower, Mecca (601m), (4) Ping An Finance Center, Shenzen (599m), (5) Lotte World Tower, Seul (555m), (6) One World Trade Center, New York city (541m), (7) Guangzhou CTF Finance Center (530m), (8) China Zun, Beijing (527m), (9) Taipei100 (508m), (10) Shanghai World Financian Center (492m). Alte clădiri din top 50 sunt: turnurile Petronas pe locul 14 (451m), Willis Tower pe 17 (442m), Empire State Building (381m) e pe locul 33.

TOP 10 MIXT ZGÂRIE NORI ŞI TURNURI DE TELEVIZIUNE arată astfel: (1) Burj Khalifa, (2) Tokyo Sky Tree, (3) Shanghai Tower, (4) Canton Tower, (5) Makkah Royal Clock Tower, (6) Ping An Finance Center, (7) Lotte World Tower, (8) CN Tower, (9) One World Trade Center, (10) Ostankino Tower. Locurile 2,4,8 şi 10 sunt turnuri de televiziune.

TOP 10 ZGÂRIE-NORI DIN EUROPA: (1) Federation Tower, Moscova (373m), (2) OKO-Residential Tower, Moscova (354m), (3) Mercury City Tower, Moscova (339m), (4)Eurasia Tower (308m), (5)The Shard, Londra (306m), (6) Capital City Moscow Tower, Moscova (302m), (7) Skyland Office Tower, Istanbul (284m), (8) Skyland Residential Tower, Istanbul (284m), (9)Metropol Tower, Istanbul (280m), (10)Naberezhnaya Tower, blocul C, Moscova (268m).

Ordinea în care apar oraşele europene în top 100 este următoarea, în paranteză cel mai înalt loc în top: (locul 1) Moscova, Federation Tower, Moscova (373m), (locul 5) Londra, The Shard din Londra (306m), (locul 7) Istanbul, Skyland Office Tower (278), (locul 13) Frankfurt, Commerzbank Tower (259m), (locul 16) Madrid, Torre de Cristal (249m), (locul 24) Paris– în realitate înregistrat ca Courbevoie, municipalitate conexă cartierului Défense-, Tour First (231m), (locul 26) Varşovia, Palatul Culturii şi Ştiinţei (230m), (locul 30) Viena, DC Tower1 (220m), (locul 33) Milano, Unicredit Tower (218m), (locul34) Izmir, Mistral Office Tower (216m), (locul36) Wroclaw, Sky TowerB2 (212m), (locul 39) Yekaterinburg, Iset Tower (209m), (locul49) Lyon, Tour Incity (200m), (locul62) Malmo, Turning Torso (190m), (locul 67) Benidorm, Gran Hotel Bali (186m), (locul 68) Ankara, Kuzu Effect (186m), (locul76) Nanterre, Tour Granite (183m), (locul83) Sevilia, Torre Sevilla (180m), (locul90) Basel, Roche Turn Bau1 (178m), (locul 93) Mersin, Mersin Complex (176m).

Pe locul 292 se află cel mai înalt zgârie-nor din România: Floreasca City Sky Tower din Bucureşti (137m).

TOP 10 ZGÂRIE NORI DIN UE: (1) The Shard, Londra (310m), (2) Commerzbank, Frankfurt (259m), (3) Messeturm, Frankfurt (256.5m), (4) Torre de Cristal, Madrid (249m), (5) Torre Cepsa, Madrid (248m), (6) TorrePwC, Madrid (236m), (7) One Canada Square, Londra (236m), (8) Tour First, Paris (231m), (8) Unicredit Tower, Milano (231m), (10) Palatul Culturii şi ştiinţei, Varşovia (230.7m).

Desen: top 10 clădiri din UE.

TOP 10 ROMÂNIA

Toate clădirile din top 10 sunt în Bucureşti. (1) Floreasca City Sky Tower (137m, 37 etaje), (2)Tower Center Internaţional (120m, 26 etaje), (3) Casa Presei (104m), (4) Palatul Parlamentului (84m), (5) Bucharest Financial Plaza (83m, 18 etaje), (6) BRD-GSG Tower (82m, 19 etaje), (7) Euro Tower (80m, 20 etaje), (8) Charles de Gaulle Plaza (80m), (9) Hotel InterContinental (77m, 25 etaje), (10)Cathedral Plaza (75m).

Foto (subsemnatul): catedrala din Strasbourg, vedere din spitalul Hautepierre

Foto ( subsemnatul): Bucureşti, vedere cu Sky Tower.  

Foto: în Maintower, Frankfurt (200m, 56 etaje). În centrul imaginii, in plan secund: Messeturm, 257m (63 etaje).

 

Publicat: 13 ianuarie 2019 @adriancopcea.com. Ilustraţii: subsemnatul (creion).