Dr. Adrian Copcea

Blog şi articole medicale

Introducere în crononutriţie. Ceasurile biologice şi bolile lumii moderne

Scrie un comentariu

Teme: crononutriţie, cronobiologie, ritm circadian, ceas biologic.

Acest articol îl scriu şi pentru a semnala o parte din progresele ştiinţifice pe tema ritmurilor circadiene (“ceasurile biologice”) dar şi pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la implicaţiile pe care le au dezordinea din viaţa şi mesele noastre, somnul necorespunzător şi alte modalităţi prin care ne îndepărtăm de modul cum suntem programaţi să fim activi ziua şi să dormim noaptea, pe întuneric.

Contactul meu cu acest domeniu e strâns din cel puţin două perspective. Una e nutriţia, în care am lucrat de foarte mult timp şi unde, de-a lungul anilor, am ajuns la un anume stil “al meu” de prescripţie, în care pun mare accent pe un program ordonat de mese. Intervenţiile de nutritie pe care le-am făcut la cabinet (scriu la trecut pentru că orarul alocat pentru nutriţie din 2019 va fi redus, în favoarea diabetologiei) aparţin în mare parte domeniului numit crononutriţie. Am şi prezentat la unul din congresele de dietetică implicaţiile grupării nutrienţilor în anumite feluri asupra apariţiei senzaţiei de foame. Acesta e de fapt o parte din “secretul” reuşitelor pacienţilor mei care au rezultate bune: trecerea de la un program dezordonat la unul ordonat aduce multe beneficii în nutriţie.

Al doilea contact îl am prin prisma diabetologiei, cine lucrează în domeniu ştie ce provocare este să echilibrezi diabetul, mai ales cel în tratamentul căruia se utilizează insulina, la persoanele care lucrează în ture de noapte sau 12/24 sau 24/72.

Tot ce, intuitiv, ne spun nouă, medicilor, constatările legate de beneficiile meselor ordonate sau implicaţiile negative ale turelor de noapte (şi multe altele) constituie o preocupare de mare actualitate a ştiinţei şi, deja, multe date concrete s-au adunat în sprijinul ideii că ritmurile biologice, “ceasurile”, contează mult în sănătatea noastră şi în apariţia bolilor. Nu departe de momentul acestui articol, în 2017, s-a acordat premiul Nobel în Medicina şi Fiziologie cercetătorilor Jeffrew C. Hall, Michael Rosbasj si Michael Young pentru descoperirile din domeniul mecanismelor moleculare care controlează ritmul circadian. Mecanismul descoperit implică o genă nou izolată (gena PER, de la “period”, să-i spunem “gena periodicităţii”) care se activează şi dezactivează ritmic, codificând o proteină, numită tot PER, activarea genei şi producerea ritmică a proteinei PER fiind corelate cu ritmurile circadiene. O altă genă, TIM (de la “timeless”), descoperită în 1994, se dovedise importantă în menţinerea unor ritmuri normale, iar o a treia genă, DBT (de la “doubletime”) a completat, în descrierea laureaţilor Nobel, puzzle-ul mecanismului intim al ceasurilor biologice umane. Practic s-a “decodat” funcţionarea ceasului biologic uman, la nivel molecular. “Ritm circadian” este termenul folosit pentru oscilaţiile biologice ce apar de-a lungul celor 24 de ore (“circa”=de-a lungul, “dies”= zi, “circadian”=de-a lungul zilei)

Vorbim aici la nivel de celulă, practic descoperirea majoră a anului 2017 a fost faptul că “şi celulele au ceas”. Se ştie, de mult timp, că există un ceas central, în hipotalamus, numit nucleu suprachiasmatic, el dă semnale organelor. Dar şi organele însele, ba chiar celulele scoase din toate contextele, au ceasuri proprii. Desincronizările dintre multiplele ceasuri conduc la probleme de sănătate. Mărturisesc că de ceva vreme fac o legătură între stilurile de viaţă ale unor populaţii longvive şi faptul că “le merg bine ceasurile”. Mi se pare, de exemplu, că e mult mai puţin stresat şi sănătos un om care stă la ţară, se trezeşte când vrea el, doarme noaptea când e întuneric etc. Noi, cei cu stil de viaţă “modern” (şi prost) ne trezim de la alarma telefonului, stăm noaptea înainte de culcare cu diferite ecrane luminoase, mâncăm când nu ne e foame, omitem mese deşi ne e foame etc. toate acestea sunt desincronizări ce conduc la boli, nu imediat, dar cumulativ, inclusiv prin intermediul stresului, grăsimii şi a numeroşilor hormoni care interacţionează cu ceasurile biologice.

Circuitul ceasurilor” începe cu retina şi ajunge la “ceasul central”, nucleul suprachiasmatic din hipotalamus, de aici pleacă semnale către numeroase alte organe care au, şi ele, ceasuri. Ceasul central e reglat cel mai mult de lumină, elementul principal al sistemului numit “zeitgeber”, un termen ce defineşte ansamblul influenţelor externe asupra ceasurilor biologice. Lumina, temperatura, interacţiunile sociale, comportamentul alimentar, mişcarea, toate au rol de “zeitgeber”, toate ne influenţează bioritmurile. Apoi, în al doilea rând, organelle însele au bioritmurile lor, ceasurile lor. Sensibilitatea la insulină urmează un anume tipar pe ceas, la fel semnalele ce pleacă din subconştientul nostru (din hipotalamus) cu privire la foame, cheltuieli energetice. Ficatul, de asemenea, are ceasul lui, un ritm anume în care e programat să stocheze glucoză sau să elibereze glucoză. Chiar şi muşchiul are un ceas al lui, forţa musculară e mai mare în anumite momente, “respiraţia mitocondrială” decurge după un bioritm propriu. Ba chiar şi celulele grase (şi ţestul alb şi cel brun, două categorii distincte de ţesut adipos) au “ceasuri” (pe lângă faptul că ţesutul adipos e un redutabil organ endocrin, mai deţine şi bioritmuri proprii!). De la sine înţeles şi intuitiv, tubul digestiv are ritmul lui. Global pare simplu, în realitate doar de puţini ani sunt descrise în detaliu componentele ceasurilor moleculare, de la gene (CLOCK, BMAL1, PER1-3 şi CRY1,2) la receptori nucleari (NR1D1, NR1D2, ROR A-C), cu un complex sistem de autoreglare numit “feedback transcripţional-translaţional”. Intr-un final “palpabil”, sensibilitatea la insulină este variabilă de-a lungul zilei, de asemenea glucoza se preia într-un fel dimineaţa şi în alt fel seara iar, invers, felul cum gestionăm glucoza influenţează ritmurile. Eu, unul, am observat în cabinet şi sunt, în continuare, impresionat de felul cum un program ordonat de mese şi de viaţă aduce beneficii palpabile, măsurabile (kilograme, glicemie ba chiar şi stare psihică). Feedbackurile chiar funcţionează, atât în bine cât şi în rău. Când avem o viaţă dezordonată, întreaga desincronizarea numită “circadian disruption” dă peste cap metabolismele şi, din fericire, şi invers: ordindea aduce ordine. Ca exemplu simplu, senzaţia de foame indusă de un program organizat de mese se reglează foarte bine în decursul a 3-4 săptămâni cu un program de nutriţie bine gândit şi potrivit la nivel individual. De asemenea, dovedit, activitatea fizică influenţează atât “ceasul hipotalamic” cât şi ceasul intrinsec al muşchilor. Sună “science-fiction” dar e pură realitate.

Aleg să închei aici acest articol “introductiv”, urmând a reveni cu alte detalii pe parcurs. Mesajul “de luat acasă” nu e unul superficial, de tipul “nu mâncaţi dulciuri seara” (astfel de mesaje nici nu funcţionează decât arareori, iar acolo unde funcţionează e întotdeauna un context mai larg care decurge bine), în schimb e unul simplu: “ordinea contează”. Spun asta pentru că, sunt convins, foarte mulţi oameni care merg la nutriţionist vin cu idei gata pregătite, de tipul: “nu-mi daţi mese fixe, că nu pot”. Iar articolul meu de azi, dincolo de câteva mici detalii tehnice, spune exact aşa: “mesele fixe funcţionează”. Sigur că nu toţi putem schimba uşor ceva din programul nostru, în schimb cu răbdare se poate gândi un program care să respecte şi principiul ordinii dar şi preferinţele fiecăruia. Dacă fiecare dintre noi ar incerca să-şi programeze viaţa mai ordonat, cu toţii am avea beneficii mari, nu doar în ce priveşte starea de nutriţie dar şi starea generală, de sănătate. Iar asta e deja demonstrat până la nivel de nucleu de celulă şi cu foarte interesante mecanisme. Ceasurile biologice chiar există şi ne ajută sau ne sabotează sănătatea.

Autor: Dr. Adrian Copcea
Medic primar Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice
Centrul Medical Asteco, Cluj-Napoca
@adriancopcea.com
Publicat: 22.12.2018

Autor: Copcea Adrian

Medic primar diabet, nutritie, boli metabolice. Director medical Centrul Medical Asteco, Cluj-Napoca.

Comentarii la articol: (pot fi publicate anonim, dar necesita email, care nu va fi publicat)

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s