Dr. Adrian Copcea

Blog şi articole medicale

Mona Lisa Gioconda şi bolile din tablou: hipotiroidism, paralizie Bell şi dislipidemie

Scrie un comentariu

Mi-a luat vreo 30 de ani să observ xantelasma de la ochiul stâng al Giocondei. Din fericire, însă, alţi medici au analizat temeinic tabloul lui Leonardo Da Vinci şi au emis de mai mult timp ipoteze despre bolile Mona Lisei. Recent diagnosticul a fost pus chiar cu mai mare precizie: hipotiroidism în contextul unei tiroidite postpartum. Dar să o iau pe rând, spre deliciul (cred) studenţilor la medicină şi iubitorilor de semiologie (ramura care analizează semnele bolilor).

Cine e în tabloul “Mona Lisa – Gioconda” e încă subiect de dezbatere, dar dacă e să luăm principala ipoteză, tabloul reprezintă un portret comandat al soţiei lui Francesco Giocondo, pe nume Lisa Gherardini. Ipoteza nu pare de mare acurateţe, mai ales prin prisma faptului că Leonardo nu a livrat tabloul, aflat în lucru timp de mai mult de 4 ani, ci l-a ţinut mereu cu sine până la moarte, când l-a lăsat prin testament regelui Franţei, Francisc I. Mergând, totuşi, pe ipoteza “Gioconda” şi luând în considerare imaginea în sine, Mona Lisa era o femeie care născuse de curând, în 1502, tabloul fiind datat (din nou, cu controverse) 1503. Un alt detaliu de identitate interesant din punct de vedere medical e faptul că Lisa Gherardini a trăit 63 de ani. Endocrinologii şi reumatologii care s-au aplecat în 2004 asupra dislipidemiei din tablou afirmau (greşit) că Mona Lisa ar fi trăit doar 37 de ani. O durată a vieţii de 63 de ani în perioada Renaşterii ar fi fost greu compatibilă cu o dislipidemie severă, ce ar fi scurtat major viaţa prin boală cardiovasculară. Totuşi indicii ale unei anomalii lipidice există: xantelasma şi lipomul sunt vizibile.

Aşadar iată, sistematizat, cum ar arăta un mic curs de semiologie medicală numit “Mona Lisa Gioconda”.

1. Zâmbetul şi paralizia Bell. Primul aspect care frapează la Mona Lisa e expresia. Melancolică, tristă, cu un surâs discret. Surâsul în sine e unul din primele elemente asupra cărora au existat ipoteze medicale. Unii interpretează poziţia şi asimetria buzelor drept paralizie facială stângă, aşa numita paralizie Bell (paralizia nervului facial, nervul VII). Un argument în favoarea ipotezei este frecvenţa mai mare a acestei paralizii (adesea tranzitorii) în perioada de după o naştere. Alte ipoteze se referă la ascunderea dinţilor din diferite motive: înnegrirea ca urmare a unui tratament cu mercur împotriva sifilisului sau o alterare structurală prin edentaţie sau bruxism (scrâşnirea dinţilor în somn).

2. Poziţia mâinilor şi sarcina. Ipotezele majore sunt că Gioconda fie născuse de curând fie că era însărcinată la momentul portretului. Există argumente şi pentru ipoteza din urmă, Leonardo da Vinci era într-o perioadă de studii anatomice şi reprezentări grafice din sfera embriologiei. Detaliul sarcinii recente devine important prin prisma ipotezei cu care am început articolul: o decompensare tiroidiană postpartum (după naştere).

3. Semnele hipotiroidismului. Recentul articol semnat în Mayo Clnic Proceedings de medicul Mandreep R. Mehra şi Hilary Campbell formulează o interpretare “abruptă”: Mona Lisa avea un hipotiroidism datorat unei tiroidite postpartum, accentuată de condiţiile de viaţă din timpul Renaşterii. Absenţa sprâncenelor, părul subţire şi friabil (vizibil sub forma şuviţelor şi sub văl) şi culoarea pielii ar fi astfel de indicii. În plus unii pot interpreta contururile gâtului drept indicii ale unei tiroide mărite de volum (medical numită guşă). În raport cu culoarea galbenă a pielii există, în primul rând, o ipoteză a celor 500 de ani ce au trecut peste tablou şi au întunecat imaginea, dar există şi ipoteza medicală a deficitului de vitamina A din hipotiroidism. În hipotiroidism există o insuficientă conversie hepatică a carotenoizilor în vitamina A activă, carotenul depunându-se în piele şi dând o coloraţie galbenă. Inserţia retrasă a părului (fruntea lată), absenţa sprâncenelor şi părul subţire sunt compatibile cu ipoteza. Desigur, pentru absenţa sprâncenelor există şi ipoteza epilării. Pentru culoarea gălbuie există chiar ipoteze mai îndrăzneţe, precum ciroza biliară primitivă, situaţie în care s-ar vorbi, de fapt, de icter. Revenind la hipotiroidism, contextul, explică Mehra şi Campbell, e cu totul favorabil. Dieta vremurilor şi locurilor era una bazată pe cerealiere, rădacinoase şi legume, săracă în iod. Deficitul de iod este cauza primară a guşei şi hipotiroidismului iar operele Renaşterii abundă în reprezentări de persoane cu guşă (tiroidă mărită). Mai mult, hipotiroidismul netratat se asociază cu dislipidemie.

4. Xantelasmă şi lipom. (Abia) azi am remarcat şi eu xantelasma de la ochiul stâng al Giocondei şi ceea ce aparent e un lipom subcutanat la mâna dreaptă. Xantoamele (xantos = galben) sunt tumori benigne formate din grăsime ce se depune într-o manieră similară depunerii grăsimii în pereţii vaselor de sânge, ele apar cel mai frecvent la persoanele care au şi forme severe de dislipidemie, adică valori anormale ale grăsimilor circulante (fracţiuni ale colesterolului, trigliceride, lipoproteine). Când xantoamele sunt localizate în apropierea ochilor ele sunt mai adesea plane şi poartă numele de “xantelasmă”. Mâna dreaptă a Giocondei poartă şi ea un lipom sau un xantom. Tumorile grăsoase, în rândul cărora se încadrează lipoamele şi xantoamele, erau frecvente în perioada Renaşterii.

5. …sau doar imaginaţia lui Leonardo?…Poate în cazul zâmbetului…Unii spun că e doar joaca lui Leonardo cu tehnica “sfumato”, o îmbinare fluidă, fără contururi a culorilor. Poate personajul e chiar imaginar, spun alţii. Sau poate e Leonardo însuşi. În orice caz, detaliile sunt reale iar ipotezele medicale suficient de puternice încât să ajungă în publicaţii de vârf. Sau într-un blog medical, într-un articol relaxant, de weekend.

Publicat: 29 septembrie 2018. @adriancopcea.com.

42772867_1099818153510251_6125150910634000384_n.jpg

42699027_2088215304575875_9015492961143619584_n.jpg

42716195_1127864624049775_90093553283235840_n.jpg

Bibliografie selectivă:

  1. Mehra, Campbell. The Mona Lisa Decrypted: Allure of an Imperfect Reality. Link: https://www.mayoclinicproceedings.org/article/S0025-6196(18)30579-2/fulltext
  2. Liam Devenport, Mescape. Does Hypothyroidism Explain Mona Lisa’s Smile? Link: https://www.medscape.com/viewarticle/902404?src=soc_fb_180928_mscpedt_news_mdscp_monalisa&faf=1
  3. Maloney WJ. Bell’s palsy: the answer to the riddle of Leonardo da Vinci’s ‘Mona Lisa’. Link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20929717/
  4. Dequeker, Muls, Leenders. Xanthelasma and lipoma in Leonardo da Vinci’s Mona Lisa, Link (abstract): https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15326839
  5. Enrica Crispino. Leonardo da Vinci. Ed. Adevarul, 2009

Comentarii la articol: (pot fi publicate anonim, dar necesita email, care nu va fi publicat)

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s