Dr. Adrian Copcea

Blog şi articole medicale

Şi articolul meu pe tema existenţei toxinelor. Un pic medical, un pic laic

Scrie un comentariu

O să scriu articolul acesta menţionând o singură dată şi un singur nume propriu şi o să scriu mai mult dintr-un unghi logic decât medical. E o decizie interesantă menţionarea sau nu a unui nume propriu într-un context de genul ăsta, dar mi-o asum tocmai pentru că numele propriu e de nedezlipit de acest subiect devenit suficient de monden. Subiect cu toxine şi detox. Îmi permit menţiunea de nume şi cu liniştea că doamna doctor ştie că îi port un respect inechivoc şi împărţit între planul medical şi cel literar, eventual reproşul care mi s-ar putea aduce (şi din prevenţia căruia am stat departe de subiect) ar fi că m-aş agăţa de subiect să scriu şi eu ceva “să-mi fac reclamă”. Dar nu.

Aşadar. De o vreme există un fel de “scandal digital” pe tema unei declaraţii a doamnei doctor Simona Tivadar, medic primar în diabet, nutriţie şi boli metabolice, care a afirmat sau ar fi afirmat că “nu există toxine”. Pentru că eu înţeleg sau cred că înţeleg sensul afirmaţiei, dintr-o empatie profesională şi mai ales din empatie cu activitatea doamnei doctor anti-păcăleli-cu-nutriţie-şi-detox, îmi permit să scriu şi eu o perspectivă. Se întâmplă asta la destul de mult timp de la afirmaţie, timp în care au apărut deja mai multe reacţii, mai puţin a mea. Ştiu că majoritatea dintre cei ce citiţi nu ştiţi cine sunt şi ce fac, dar nu e grav.

În primul rând contextul în care s-a făcut afirmaţia e acela în care se promovează destul de asiduu diferite diete “detox” şi de “detoxifiere”. În mod clar ele ascund ideea că: “avem toxine în corp şi dacă beţi aceste sucuri şi legume 10 zile (sau cât ţin curele astea) o să le eliminaţi”. Sunt în totală empatie cu doamna doctor şi chiar mă raliez la ideea: “ok, dacă ne spuneţi asta, spuneţi-ne şi care sunt acele toxine care se elimină din corp când bei sucuri de legume şi fructe?”. Adică: ce toxine stocăm şi părăsesc corpul la o astfel de cură? De exemplu: eliminăm metale grele? De unde? Din ce depozite? Sau ce anume eliminăm?

Apoi vine partea a doua, părerea “opusă”. Şi ştiu de ce pun ghilimele. Pentru că eu nu cred că asta e disputa reală. Dacă vrei să contrazici ideea scoasă din context: “nu există toxine există cu siguranţă o serie lungă şi diversă de argumente pentru a afirma existenţa lor. Am scris cândva de scandalul aflatoxinei sau poate oricine să aducă în discuţie “toxina botulinică” şi sunt n tabele cu toxine din plante, dar cu siguranţă nu asta e ideea, toxinele există. Chiar eu am avut cândva o prezentare la facultatea de biologie din Cluj-Napoca, în care am făcut o arhivare a substanţelor biologice din fructe şi legume. Documentând-o am dat peste numeroase substanţe toxice ba chiar şi peste substanţe benefice la anumite doze şi toxice la alte doze. Poate un exemplu uşor de vizualizat pe acest model, din cele cunoscute, e cafeina: în doze mici e bună şi n-a dovedit niciun efect nociv de când se bea cafea pe planeta asta, dar în doze mari poate fi rea, produce anxietate şi palpitaţii. Ca paranteză, mă amuz uneori când una din colegele mele interniste întreabă pacienţii de “consumul de toxice”: “Ţigări? Cafea? Alcool” iar eu zâmbesc la gândul că nu văd cafeaua aliniată la celelalte două “toxice”. Sau şi mai simplu şi din categoria purtătoarelor de toxice: ciupercile otrăvitoare. Ciupercile otrăvitoare sunt toxice la propriu. Sunt două sau trei sindroame la intoxicaţia cu ciuperci iar intervenţia medicală e de-a dreptul “dezintoxicarea”. Şi sunt încă alte multe sindroame la intoxicaţii. Toxicologia clinică e materie la facultate iar stagiul la Floreasca pe toxicologie chiar a fost unul din stagiile mele preferate. E drept că din metodele de dezintoxicare (“detoxifiere” la propriu, nu versiunea de Internet) doar una aş putea acum să o menţionez fără să mă uit în cărţi: cărbunele medicinal. Ca să se înţeleagă bine de ce am ales aceste exemple, în aceste cazuri e vorba de substanţe toxice care sunt în corpul omului şi trebuie scoase de acolo. Pentru că acesta e sensul adevărat, propriu al cuvântului “detoxifiere”. Ai ceva toxic în tine şi scoţi.

Mai profund şi mai la obiect putem aduce în discuţie următoarele substanţe din gama toxinelor (nu toate sunt toxine, dar în sens larg pot fi percepute aşa): contaminări, ingrediente care au limită maximă recomandată de consum de tipul E-urilor ce au acest parametru, substanţe din fumul de ţigară, xenoestrogeni, substanţe cancerigene ce apar în diferite procese de prelucrare a mâncării, substanţe din ambalaje, substanţele cu care e poluată atmosfera. Dar probabil cele mai cunoscute toxine sunt pesticidele. Şi tot cunoscută e şi ideea de “aliment sau ingredient cancerigen”, dar la carcinogeneză e de povestit mult. Cert e că sunt mult mai frecvente cancerele acum decât erau acum o vreme şi există o influenţă masivă a mediului, şi, deşi cancerul nu e o intoxicare, probabil că publicul asimilează “cancerigen” cu “toxic”. Dacă e pe astfel de raţionamente am putea pune la toxine şi grăsimile aterogene sau uleiul ăla refolosit de o mie de ori de la fast-food. Evident că dacă bei doar sucuri de legume şi fructe se cheamă că ai întrerupt merdeneaua, gogoşile şi cartofii prăjiţi şi, aşadar, te poţi declara “la cură de detox”. Doar că nu e chiar potrivit termenul. Ba chiar aici e păcăleala, de fapt.

Şi revin la subiectul mare al acestei prezenţe sau absenţe a toxinelor, ca să expun şi să concluzionez ordonat ce am de zis. Că toxinele există e clar. Dacă nu s-a înţeles bine afirmaţia legată de toxine atunci ridic eu acum o întrebare mai clară:  ce toxine stocăm şi putem elimina cu 10 zile de sucuri de fructe şi legume? Cred că acesta e răspunsul pe care îl aşteaptă toată lumea serioasă de la promotorii dietelor “detox”. Pentru că dacă e vorba doar de a bea sucuri de legume şi fructe câteva zile e nepotrivit cuvântul “detox”. Chit că te simţi mai bine. Asta nu înseamnă că te-ai “dezintoxicat”, până la proba contrară. Şi dacă bei alcool te poţi simţi mai bine şi e exact inversul. Sau poate chiar au dreptate autorii de diete detox (adică nişte combinaţii de fructe, legume şi fibre): poate chiar există aceste toxine stocate şi, practic, dacă ne-ar mânca un canibal ar trebui să le avem pe etichetă. “Atenţie: conţine…”. Aici e de fapt toată dilema.

În plus trebuie să menţionez că din fericire chiar avem în medicină o intervenţie care aduce foarte bine cu curele de detox: pregătirea pentru colonoscopie. Aceasta se face cu o soluţie numită Fortrans, dacă n-or mai fi şi altele. Ea conţine macrogol, hidrogenocarbonat de sodiu, clorură de sodiu, clorură de potasiu, şi produce o curăţăre a colonului, prin diaree osmotică, demnă de o superbă cură de detoxifiere clasică, de Internet. Cred că în Fortrans constă concurenţa reală a celor ce numesc sucurile de legume şi fructe “detox”. Presupune doar o zi şi 4 litri. Şi trece. Ca şi cura de sucuri, dar mai repede.

Şi concluzie. Da, ne ciocnim în viaţa asta de toxine, microbi, poluare, substanţe cancerigene, anxiogene, adictogene, obezogene şi câte or mai fi. Şi avem de luptat cu ele pentru că ne încurcă imunitatea, microbiomul, metabolismul, psihicul. Sunt atât de multe ramuri medicale interesante la intersecţiile lor. Şi, pe acest fond de luptă anevoioasă, ne vine din când în când, mai ales dacă suntem supraponderali, sedentari şi deprimaţi, să punem cap acestei agresiuni şi să tragem brusc cortina şi să zicem: “până aici! Fac un detox!”. Numai că, din păcate, “detox”-ul e o doar o cură de sucuri iar viaţa e un pic mai lungă de 10 zile. Şi chiar presupunând că acele sucuri elimină toxine pe care, vorba doamnei doctor, nu ştie nimeni să le zică, cine a zis că după cele 10 zile nu revin toxinele alea la locul lor? Şi tare, tare mult mi-ar plăcea şi mie să văd tabelul cu toxina, sediul stocării şi timpul de eliminare din organism în timpul curei de sucuri. Pentru că altfel nu e vorba de nicio “detoxifiere” ci, eventual, de o pregătire pentru colonoscopie un pic mai gustoasă. Şi fără colonoscopie. Sau, pur şi simplu, de un mic intermezzo vegetalo-fluid.

Autor: Copcea Adrian

Medic primar diabet, nutritie, boli metabolice. Director medical Centrul Medical Asteco, Cluj-Napoca.

Comentarii la articol: (pot fi publicate anonim, dar necesita email, care nu va fi publicat)

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s