Dr. Adrian Copcea

Blog şi articole medicale

Noile clasificări ale diabetului şi drumul către medicina de precizie

Scrie un comentariu

Clasificarea clasică a diabetului cuprinde tipul 1, tipul 2 şi mai rarele forme specifice (secundare). Diabetul gestaţional (diabetul de sarcină) este o situaţie diferită de diabetul clasic (boala cronică) prin faptul că reprezintă o dereglare tranzitorie a metabolismului glucidic în sarcină. Tipul 1 de diabet e cel cunoscut ca “insulinodependent” şi e diabetul tipic al copilului/tânărului iar tipul 2 este diabetul tipic adultului obez, numit şi “non-insulinodepedent” deşi tratat, adeseori, cu insulină. În formele secundare diabetul apare ca o consecinţă şi/sau împreună cu alte boli, de exemplu în pancreatite. Pentru forma asociată bolilor pancreasului exocrin s-a discutat de curând o nouă denumire: “diabet de tip 3C”, care încă nu a intrat în uz.

Clasificarea clasică a diabetului este crucială în tipul 1 de diabet, cel care nu se poate trata altfel decât cu insulinoterapia cu injecţii multiple sau pompă. În cazul diabetului tip 2, însă, există o imensă diversitate a pacienţilor, de la cazuri cu evoluţie foarte bună şi răspuns bun la tratamente simple (de exemplu o linie sau două de tratament cu medicaţie orală, precum metforminul) la cazuri ce necesită intensificări frecvente, asocieri de clase şi scheme de insulină pentru un bun control. Unele cazuri se asociază cu complicaţii mai grave, altele au o evoluţie uşoară. Felul cum poate evolua diabetul în fiecare caz individual este imprevizibil. Totuşi, analizând date complexe, o cercetare din Suedia (referinţa 1) a concluzionat că există 5 tipare diferite de diabet, denumite “clustere”, tipare pe baza cărora s-ar putea prezice căror complicaţii îi este mai expus un anumit pacient sau grup de pacienţi.

Cele 5 tipuri au fost identificate prin analiza diferitelor combinaţii pentru 6 parametri: vârsta la diagnostic, indicele de masă corporală, valoarea HbA1c, pozitivitatea anticorpilor anti-GAD, secreţia de insulină şi rezistenţa la insulină (ultimele două estimate prin modelul HOMA-2). Clusterul 1 a primit în cercetare numele “diabet autoimun sever”, clusterul 2: “diabet insulinodeficitar sever”. Clusterul 1 se suprapune peste diabetul tip 1 şi formele autoimune care nu sunt tip 1 (diabetul LADA), clusterul 2 are un profil şi o evoluţie asemănătoare primului model dar este cu anticorpi anti-GAD negativi. Clusterul 3 este diabetul cu insulinorezistenţă severă şi corespunde cazurilor de tip 2 cu evoluţie nefavorabilă. In schimb există două clustere uşoare: 4 şi 5: diabetul uşor asociat obezităţii (4) şi diabetul uşor asociat vârstei (5).

Implicaţiile practice ale unei astfel de clasificări ar putea fi importante: fiecare tipar din cele 5 se asociază cu riscuri diferite de complicaţii. Riscul cel mai mare de retinopatie este calculat de autori la clusterul 2 (forme asemănătoare tipului 1 dar fără pozitivare de anti-GAD) iar riscul de nefropatie la clusterul 3 (forma cu insulinorezistenţă severă) este semnificativ mai mare decât la clusterele 4 şi 5.

O astfel de stratificare de risc şi această clasificare constituie, de fapt, prima formă de combinare a diagnosticului de diabet cu un model de predicţie a complicaţiilor, ceea ce poate influenţa major alegerile de tratament şi modelul de urmărire al complicaţiilor. Conform autorilor acestei cercetări, este un pas spre medicina de precizie în diabet, o direcţie în care, de fapt, se îndreaptă întreaga medicină actuală. Un concept ce se suprapune bine peste concepţia clasică conform căreia: “fiecare persoană cu diabet are boala ei”, în schimb ce apare nou aici este elementul de predicţie. Un tratament foarte bine corelat cu riscurile individuale ale unei persoane este un deziderat logic, cât timp se evită tratamentele intensive aplicate unor persoane supuse unor riscuri mici, dar şi inversul, tratarea insuficientă a unor cazuri ce se pot îndrepta rapid şi grav spre complicaţii.

 

Referinţe:

  1. http://www.thelancet.com/action/showFullTextImages?pii=S2213-8587%2818%2930051-2
  2. https://www.medscape.com/viewarticle/893305?nlid=121049_3044&src=WNL_mdplsnews_180302_mscpedit_diab&uac=85450BN&spon=22&impID=1572269&faf=1#vp_2

Autor: Copcea Adrian

Medic primar diabet, nutritie, boli metabolice. Director medical Centrul Medical Asteco, Cluj-Napoca.

Comentarii la articol: (pot fi publicate anonim, dar necesita email, care nu va fi publicat)

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s